Medica Academica

Ministerul slovac al Sănătăţii intenţionează să implementeze cât mai curând un set de servicii e-Health care ar pune bazele informatizării sistemului de sănătate, notează publicaţia Healthcare IT Management.

Reforma sistemului de sănătate cuprinde servicii cum ar fi cel de programare electronică pentru consultaţii, furnizarea de servicii medicale la distanţă, eliberarea de reţete sau vouchere electronice, dar şi  introducerea, din 2013, a cardurilor electronice pentru pacienţi.  Principalul scop al cardurilor electronice medicale este de‑a oferi accesul la istoricul tratamentului de care a beneficiat pacientul prin internet, oricând şi oriunde. Cardul electronic medical va conţine informaţii despre pacient, inclusiv despre vaccinurile care i-au fost administrate de-a lungul vieţii.

Ministerul slovac al Sănătăţii consideră că aceste informaţii, centralizate pe un card, ar putea salva vieţi. “Istoricul medical al pacientului, în format electronic, oferă medicilor din toată lumea şansa de a trata pacienţii prin portalul de Sănătate Naţională. Aceste date vor fi stocate pe un card electronic, iar medicii le vor putea accesa indiferent de locaţia unde se află, fapt care le va oferi posibilitatea de‑a acorda sfaturile necesare, chiar şi la distanţă”, a declarat Ministrul slovac al Sănătăţii. Contractul care va susţine prima fază a implementării acestei reforme valorează 32,4 milioane de euro şi a fost semnat cu compania americană Ness Technologies.

32,4 milioane de euro, prima fază a implementării e-Health în Slovacia

Popularity: 4% [?]

Uniunea Europeană, prin intermediul Miniştrilor şi al Preşedinţiei, urmăreşte îndeaproape eforturile regionale de informatizare a sistemelor publice de sănătate, conturând recent un plan de recomandări care ar trebui urmate în demersurile viitoare, arata www.ehealthspain.eu.

În cadrul “Declaraţiei Ministeriale pentru Cooperare Europeană pentru e-Health”, s-a conturat o bază detaliată având drept scop îmbunătăţirea calităţii şi a susţinerii specialiştilor din sănătate. Printre principalele puncte pe care s‑a concentrat documentul se numără: încurajarea colaborării politice şi strategice atât între statele membre, cât şi între UE şi celelalte ţări, construirea încrederii şi înţelegerii între toţi participanţii la sistemul sanitar (pacienţi, medici, autorităţi şi guverne), asigurarea clarităţii legale şi etice şi a protecţiei datelor cu caracter personal, rezolvarea piedicilor care mai există în implementarea politicilor de e-Health, corelarea politicii de e-Health cu ideea de competitivitate, inovaţie şi cercetare, precum şi cu politicile de coeziune.

În concluzie, miniştrii şi reprezentanţii UE responsabili pentru strategiile e-Health au încurajat coordonarea politicilor la nivelul diverselor arii ale domeniului, precum şi crearea de sinergii mai puternice cu arii de interes precum competitivitatea, cercetarea şi dezvoltarea regională. S-a pus foarte mult accentul pe implicarea tuturor factorilor din sistemul sanitar în planificarea strategică, validarea şi implementarea soluţiilor de e-Health şi, mai ales, includerea discuţiilor despre e‑Health în “European Digital Agenda”. Mai mult, reprezentanţii UE încurajează utilizarea soluţiilor e-Health pentru a îmbunătăţi beneficiile pentru pacienți, pentru a stimula cercetarea, inovaţia şi dezvoltarea.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Popularity: 4% [?]

Delia Budurcă

e-Health Congress 2010, care a avut loc la Bucureşti în 26 şi 27 mai în organizarea Tarus Media, s-a constituit într-o platformă de discuţii cu revelarea experienţelor internaţionale în domeniu şi cu concretizarea unor direcţii de acţiune şi recomandări pentru autorităţile din România. >>>

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Nicolae Lucian Duţă, a prezentat stadiul informatizării în România, arătând că, după zece ani de când a fost inițiat acest proiect, din cele patru elemente – SIUI, cardul, reţeta electronică şi fişa electronică – numai SIUI funcţionează, și nu fără dificultăți. După doi ani de când este implementat efectiv, SIUI este operabil în proporție de 80%, iar calitatea practică a informaţiilor nu corespunde decât în parte cerinţelor CNAS. Mai mult, deoarece a fost gândit pentru câteva mii de furnizori de servicii medicale şi s-a ajuns la zeci de mii, îşi va atinge capacitatea maximă în acest an și este în pericol de a se bloca.

“Nu pot spune că e un sistem performant, are numeroase probleme, dar e primul pas făcut. Din păcate, din celelalte trei componente, din diferite motive, în principal politice, două au fost rupte şi au fost duse la Ministerul Sănătăţii. Am reuşit să aducem la CNAS şi aceste două componente şi acum avem, cel puţin teoretic, un concept integrat”. a declarat Duță. El a afirmat că pentru creşterea accesibilităţii la serviciile medicale “va fi făcută monitorizarea consumului atât la prescriptor, cât şi la farmacie”, și că în general în acest an gradul de colectare la nivelul Fondului Naţional de Asigurări de Sănătate s-a situat la circa 82 – 83%, cu un deficit, deci, de 17 -18%.

Preţul de referinţă pe clasa terapeutică ar putea intra în vigoare de la 1 iulie

În cadrul evenimentului, președin-tele CNAS a anunțat că normele privind preţul de referinţă al medicamentelor pe clasă terapeutică ar putea intra în vigoare de la 1 iulie, și că se lucrează la împărţirea medicamentelor în câteva sute de clustere (grupe) cu specialişti din Olanda, unde este implementat acest sistem. “Acordăm astfel accesibilitate şi eficacitate actului medical. Se stabileşte preţul de referinţă, care nu va fi preţul celui mai ieftin medicament. Ce va fi sub preţul de referinţă va fi compensat cu 90%”, a punctat preşedintele CNAS.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății (M.S.), Cristian Anton Irimie, a oferit o perspectivă concretă în relația cu operatorii de servicii din mediul privat, neglijați, până recent, de autorități. “La această oră este obligatoriu sa colaborăm cu sistemul privat; este momentul să terminăm cu două sănătăți în România, una publică și una privată”. El a precizat că este necesar ca datele furnizate de sistemul medical public, cât și de cel privat, să fie standardizate într-un mod unitar.

25-30%

reprezintă reducerea de costuri asociată implementării proiectelor de e-Prescription

Consiliu Național e-Health

Speakerii străini au oferit valoroase experienţe internaţionale în domeniul informatizării sănătăţii şi au formulat autorităţilor recomandări care valorifică această experienţă.

Astfel, prof. Yunkap Kwankam, director executiv al Societăţii Internaţionale de Telemedicină şi
e-Health, Elveţia, a făcut autorităţilor române trei recomandări cheie:

• Crearea unui Consiliu e-Health

• Dezvoltarea unei strategii naţionale în e-Health.

• Crearea unei reţele naţionale pentru e-Health

Acestea sunt în concordanţă cu Rezoluţia World Health Assembly a-su-pra e-Health. Consiliul
e-Health ar urma să reunească toţi stakeholderii din sănătate, de la autorităţile locale competente precum MS şi CNAS, la asociaţiile profesionale ale medicilor, farmaciştilor, asistentelor medicale, la companiile farmaceutice şi cele din IT implicate în sistemul sanitar, și la organizaţiile de pacienţi şi ale societăţii civile.

Prof. Kwankam a prezentat un proiect de telemedicină dezvoltat în Elveţia, Medgate, care a implicat 220 de persoane din care 60 de medici, și care a evidențiat dimensiunea economiilor pe care o poate aduce telemedicina: mai mult de jumătate dintre pacienţi au putut fi trataţi prin teleconsultaţie.

Alexandre Schanner, manager, ARGE ELGA Austria, care a implementat un proiect de e-Health în Austria, a precizat că în informatizare trebuie găsit punctul de echilibru între costuri şi beneficii: “Nu vă gândiţi la un sistem monolitic, nu reinventaţi roata, gândiţi global şi acţionaţi local. În Austria, problema a fost că prin implementarea unor sisteme noi au fost deranjate cele vechi – am întâmpinat foarte multă rezistenţă din partea unor companii care ofereau servicii old-fashioned. Am început prin a folosi datele existente, apoi le-am îmbunătăţit şi am adăugat altele”.

Peter Christen, șeful departamentului Healthcare al IBM Industry pentru CEEMEA, a subliniat importanța inovării și comunicării dintre oameni pentru a produce rezultate concrete în e-Health. “Nu vreau să mai aud de interoperabitate. Am devenit atât de interesaţi de interoperabilitate că am uitat că, până la urmă, este vorba de comunicare între oameni”, a punctat Christen.

O serie de proiecte de e-Prescription implementate de compania Sysware în Grecia și Cipru au demonstrat concret beneficiile informatizării, traduse în final printr-o reducere de 25-30% la nivel de costuri. “Experienţa internaţională în
e-Prescription a arătat că aceasta generează o reducere a costurilor cu 25-30%, reduce cazurile de malpraxis cu 10%, majorează rata de utilizare a medicamentelor generice de la 40% la 52% şi reduce cu 50% numărul telefoanelor farmaciştilor către medicii prescriptori”, a punctat Vasileios Ioannou, directorul Sysware Systems Integration. ePrescription și-a dovedit eficiența și în cazurile de interactiuni între medicamente (drug-to-drug-interactions), care pot fi omise de către medici. Astfel, conform experienței la nivel internațional, 13 din 1 000 de reţete au fost depistate ca având interacţiuni nedorite intre medicamente.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Popularity: 9% [?]

În regiunea Veneto din Italia vor fi introduse “Carta Dona” – carduri inteligente pentru femeile gravide. Asta înseamnă că toate evenimentele medicale legate de sarcina unei femei vor putea fi accesibile cu…un click de mouse. Femeilor gravide li se va înmâna un smart card în timpul primei vizite medicale din sarcină; toate rapoartele medicale, ecografii, ultrasunete vor fi stocate pe card. Acest lucru va permite viitoarelor mame, medicilor de familie şi medicului specialist să vadă uşor imagini şi informaţii de pe orice computer, binenţeles în total acord cu legea de dreptului la privat. Cardul smart este un element important în dosarele electronice ale pacienţilor şi a fost distribuit deja câtorva zeci de femei gravide care au apreciat iniţiaţiva. Aceasta s-a bucurat şi de sprijinul Ministerului Sănătăţii şi Inovaţiei din Italia.

În Spania, o binecunoscută companie din domeniu şi Serviciul de sănătate catalan au realizat un studiu privind beneficiile telemedicinei la pacienţii cu boli cronice. Rezultatele au relevat faptul că beneficiile sunt foarte mari atât pentru pacienţi cât şi pentru staful medical. Într-un an de zile, cât a durat studiul, calitatea vieţii pacienţilor s-a îmbunătăţit, iar spitalizările au scăzut. Concluzia: telemedicina ajută pacientul să obţină un auto-management al condiţiei sale, mai bun, având mai multe informatii.

Dar să vedem ce se întâmplă şi în ţara vecină, Bulgaria. Armata bulgară a început distribuirea unor smart carduri pentru a oferi acces securizat la dosarele electronice de sănătate ale personalului militar şi familiilor acestora. Pacientul şi cadrul medical inserează simultan cardul într-un cititor dublu şi tastează pinul pentru a avea acces la informaţii sau la modificarea acestora. Datele incluse pe card pot fi: teste de laborator şi rezultate, radiografii şi binenţeles prescripţia electronică. Nu lipsesc informaţii adiţionale despre pacient cum ar fi grupa sanguină, alergii şi predispoziţii genetice la anumite boli, intervenţii chirurgicale şi alte informaţii preţioase.

Comisia Europeană, de asemenea, a făcut un apel la acţiune pentru susţinerea înţelegerii şi funcţionării interoperabilităţii între decidenţi , promovând astfel interoperabilitatea dintre sistemele personale de sănătate şi alte sisteme eHealth. Proiectul SmartPersonalHealth a început la 1 ianuarie 2010 şi se va derula pe parcursul unui an. Acest proiect va facilita dialogul şi networkingul între provideri, pacienţi, industrie, asiguratori, ONG-uri şi oficiali, în cadrul unor conferinţe şi workshopuri.

Dar care este statusul EHEALTH în România? Unde suntem şi unde ne-am propus să ajungem în următorii ani puteţi afla în evenimentul ce reuneşte specialişti internaţionali şi oficiali din România, profesionişti din sănătate din Europa centrală şi de sud-est – EHEALTH CONGRESS 2010, 26 -27 mai, Bucureşti. 2010 este anul în care, oficial, informatizarea sistemului de sănătate este o prioritate, şi fără implicarea tuturor celor care activează în sistem nu va fi posibilă crearea unei stretegii benefice şi a unei implementări de succes.

MARIA VASILESCU

director general Tarus Media

maria.vasilescu@tarus.eu

Popularity: 17% [?]

Medicina modernă prezintă o dezvoltare fără precedent în toate domeniile. Literatura biomedicală se dublează la fiecare 19 ani, iar în unele domenii la 22 luni. Un clinician are nevoie de aproximativ 2 milioane de date pentru a practica. De aceea, complexitatea îngrijirilor medicale necesită un sistem computerizat pentru suportul deciziei clinice.

Această complexitate poate fi exprimată şi prin următoarele date:

•  10.000 de boli cunoscute

• 3.000 medicamente

• 1.100 teste laborator

• 300 proceduri radiologice

• 7.000 de coduri pentru terminologia procedurală a serviciilor medicale

• 1.000 de noi medicamente şi biotehnologii medicale în curs de dezvoltare

• 2.000 de factori de risc individuali

În lume sunt publicate aproximativ 20.000 reviste biomedicale şi lunar apar peste 150.000 de articole.

Această complexitate a dus la crearea de numeroase subspecialităţi medicale şi apariţia unor medici care ştiu tot mai mult în domenii tot mai restrânse, fiind astfel necesar ca pacienţii cu boli multiple să fie îngrijiţi de “echipe medicale”.

Adoptarea noilor tehnologii şi a celor mai bune practici în diverse domenii (clinice, management spitalicesc, etc.) se face cu întârziere chiar şi în ţările dezvoltate, fiind necesară o perioadă de 10 – 17 ani de la descoperire până la adoptarea de rutină a acestor practici. Chiar în SUA adoptarea celor mai bune practici se face cu întârziere, iar studii recente apreciază că s-a ajuns la un procent de 55%.

Apariţia sistemelor de eHealth şi mHealth constituie cea mai importantă revoluţie în îngrijirea sănătăţii de la naşterea medicinei moderne. Dintre numeroasele definiţii ale acestor domenii voi prezenta doar două care mi s-au părut deosebit de clare:

I. ”eHealth este utilizarea rentabilă şi sigură a teh-nologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în sprijinul sănătăţii şi al domeniilor legate de sănătate, inclusiv în serviciile de îngrijire a sănătăţii, su-pravegherea sănătăţii, lite-ratură medicală şi educaţie, cunoştinţele şi cercetarea me-dicală” (OMS).

II. “mHealth este un termen recent folosit pentru practica sănătăţii publice şi medicale bazată pe aparate mobile, de exemplu telefonul mobil, sisteme de monitorizare a pacienţilor, PDAs (Personal Digital Assistant) şi alte aparate wireless. Aplicaţiile mHealth includ folosirea aparatelor mobile în colectarea datelor clinice ale comunităţilor, furnizarea de informaţii medicale către practicieni, cercetători, pacienţi, şi monitorizarea în timp real a semnelor vitale ale pacienţilor precum şi furnizarea directă de îngrijiri (telemedicină mobilă)” (Wikipedia).

Specialiştii prevăd că această revoluţie va continua în următorii 20 de ani şi vom asista la trecerea de la “medici fără frontiere” la o “medicină fără frontiere”. Sistemele de e- şi mHealth vor avea un impact asupra tuturor componentelor medicinei moderne. De asemenea, eHealth constituie un element cheie care poate facilita implementarea reformelor sistemelor de sănătate bazate pe dovezi. eHealth constituie, de asemenea, unul din elementele fundamentale care poate facilita implementarea sistemelor de management al cunoaşterii. Pe de altă parte, managementul cunoaşterii constituie un element important pentru dezvoltarea sistemelor de eHealth.

Impactul eHealth asupra sănătăţii:

1. Îmbunătăţirea fiecăruia din cele şase elemente care definesc calitatea:

• Centrarea pe pacient

• Siguranţa pacienţilor

• Eficacitatea

• Acordarea la timp

• Eficienţa

• Echitatea

2. Sprijinirea educaţiei şi dezvoltării profesionale continue

3. Facilitarea progresului cunoştinţelor clinice

4. Sprijinirea efectivă a managementului resurselor

Sprijinirea îmbunătăţirii guvernării sistemului informaţional

eHealth constituie aplicarea tehnologiei informaţiei şi cunoaşterii pentru a sprijina furnizarea serviciilor medicale. Acest termen constituie o umbrelă ce înglobează numeroase concepte precum: telehealth, informatica pentru sănătate şi informatica medicală.

Dr. Mircea Olteanu, prim vicepreşedinte al Asociaţiei Spitalelor din România

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Popularity: 13% [?]

Dacă virtualizarea are sens pentru cei care vor să-i micșoreze cheltuielile cu serverele, depozitarea, administrarea și întreținerea sistemelor IT, de ce nu am putea extinde conceptul virtualizării și la nivel de management?

Este suficient de clar pentru toată lumea că starea bugetelor din IT nu va putea fi îmbunătățită în acest an. În iunie 2008 un  raport al SIM (Society for Information Management) efectuat prin intervievarea a peste 300 de directori de IT din Europa arăta că 44% dintre ei aveau la începutul anului trecut proiecte importante pentru 2009, 43% intenționau să crească numărul personalului, iar trei sferturi sperau la o creștere salarială.

În numai patru luni planurile lor aveau să fie mult mai sumbre: jumătate și-au lăsat deoparte strategiile de dezvoltare, un sfert au decis să înghețe angajările și mai mult de 60% și-au reevaluat bugetele pentru 2009. Întrebările se succed rapid: Ce este de făcut? Cum putem diminua impactul recesiunii? În ce condiții și cu ce costuri? Pentru un răspuns coerent nu putem apela la speculații și considerente empirice, dar putem aplica o serie de concepte care să ofere o anticipare a implicațiilor crizei în perspectiva măsurilor ce trebuie aplicate.

Când facem referire la managementul crizelor avem în vedere un pachet de măsuri particularizate și obiective. În instituțiile în care componenta IT este parte din structura operațională de management, va fi posibilă o replanificare rapidă a strategiilor. Virtualizarea ca proces în IT este arhicunoscută, implementările de până acum fiind un real succes, însă ideea de maximizare a utilizării resurselor, de facilitare a networkingului și de creare de platforme necesare schimbului de idei și a oportunităților de afaceri, dar și criza financiară par a fi o motivație suficientă pentru introducerea în sfera teoretică a conceptului de virtualizare a managementului.

Manifestarea concretă a sistemului trebuie delegată în special mecanismelor de consolidare și automatizare a proceselor manageriale specializate, care să diminueze disiparea resurselor și să permită monitorizarea în timp real a proceselor.

Performanțele structurii piramidale a diseminării deciziilor pot fi ameliorate prin introducerea de mecanisme paralele care să selecteze și să preia automat sarcina deciziilor standard de nivel mediu și să le execute într-un context dinamic. Dovada clasică a acestui model de acțiune este demonstrată de experiența unor țări în care sistemul de management este eficient atunci când conducerea medie este competentă, respectiv sunt aplicate funcțiunile automatizate ale teoriei managementului virtual. Succesul unei asemenea structuri este de necontestat, deoarece permite accelerarea aplicării și executării deciziei sub o platformă standardizată cunoscută și care reușește să răspundă perfect stimulilor generați de operațiuni conexe. Conceptul poate fi aplicat oricărui domeniu de activitate, inclusiv sănătății.

Dacă forma clasică de management centralizat a existat într-o formă imuabilă până de curând, necesitatea de adaptare la factorii perturbatori din economie impune transformarea acesteia într-un vector dinamic, proactiv. Acest concept se poate dovedi folositor în găsirea de soluții realiste pentru atenuarea efectelor crizei economice.

Creştere marginală în IT

În 2010 investițiile globale în tehnologia informației vor suferi un impact negativ important ca rezultat al recesiunii. Conform estimărilor, cheltuielile în IT vor crește cu doar 2,6% în acest an, sub estimările precedente de 5,9%. În Statele Unite se estimează că investițiile în IT vor scădea cu 0,9%. Totuși, contrar acestor estimări negative, IT-ul, prin creșterea performanțelor strategiilor de management și prin trecerea de la teoretizare la aplicarea practică a acestora, va putea face față mai bine decât alte domenii climatului economic ostil care va urma.

Dacă, așa cum este remarcat în presa de specialitate, investițiile vor crește totuși în SUA, Japonia și Europa de Vest, la un loc, cu aproximativ 1% pentru acest an, asimilarea și alinierea rapidă la noile standarde de performanță se pot ameliora semnificativ cu aproape 0,5%. În economiile emergente precum Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină, investițiile în IT vor putea crește gradual tot cu 0,5% în beneficiul micșorării perioadei de stagnare economică prevăzută în alte domenii.

Succesul în performanța dată de un management modern, indiferent de domeniul abordat, este grevat de regulile care stau ca fundament al dezvoltării de business. În domeniul public, cum este preponderent cel din sănătate, aproape că indiferent de calitatea și de superioritatea intervențiilor manageriale, rezultatul nu poate fi întodeauna pozitiv datorită dependenței de factori externi. Dacă luăm ca referință managementul îngrijirilor de sănătate, în România politicile se supun acelorași principii ca și cele din Uniunea Europeană.

Din păcate, sistemul de finanțare este supus interferențelor politice care nu recunosc întotdeauna importanța sănătății în angrenajul economic. Deși apare în toate luările de poziție ale liderilor politici ca o necesitate obiectivă, în realitate sănătatea nu beneficiază de atenția declarată, dovada fiind bugetul alocat.

Dacă administrarea lipsurilor din sănătate a devenit o componentă managerială, atunci este inutil să mai facem referire la concepte avansate de management. Se poate spune că un sistem slăbit și suferind cum este cel din România nu poate îngriji un alt bolnav, respectiv populația.

ing. Marius Stupu,

consilier al preşedintelui CNAS

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Popularity: 11% [?]

Dan Ursuleanu, responsabil programe de sănătate în cadrul Oracle România, consideră că principalul avantaj al informatizării în sănătate se va resimţi în mediul rural, deoarece va scoate din izolare medicul de ţară. Cu prescripţia electronică şi cu protocoale de diagnostic şi tratament pentru cele mai frecvente 100 de afecţiuni, medicul din rural va avea la îndemână instrumente pentru a îmbunătăţi calitatea asistenţei medicale. Conform statisticilor, România deţine un record trist pentru statutul de membru: o cincime din decese sunt evitabile.

Dan Ursuleanu este de profesie medic, specialist în sănătate publică, are o vastă experienţă în administraţie publică şi statistică sanitară, dobândită în cadrul Ministerului şi al Centrului de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare Medicală. Între anii 2001şi 2003 a fost Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii. Este membru al Colegiului Medicilor din România şi al Societăţii Române de Informatică Medicală.

– Ce înseamnă e-Health în România? Care este stadiul de implementare al acestuia în setorul medical, comparativ cu celelalte state membre UE ?

– În România proiectele de e‑Health au început să fie discutate de cel puţin zece ani. Din păcate însă au rămas la nivel de discuţie. Începând din 2008, în baza fondurilor structurale special stabilite pentru aceste proiecte, există posibilitatea de a le dezvolta concret. La nivel la naţional s-a decis și este pe cale de implementare prescripţia electronică, iar la nivel local, unităţile sanitare eligibile au propus diverse proiecte din care o parte au fost aprobate spre finanţare. Din păcate, modul în care vede UE dezvoltarea sau standardele de implementare au fost mai puţin dezbătute în România. Aceasta face ca proiectele propuse să fie mai mult o invenţie românească decât ceva care să se alinieze la ceea ce Comisia a declarat în mod oficial că aşteaptă de la asemenea proiecte. Suma totală alocată pentru e-Health este planificată pentru mai mulţi ani de zile. S-au gândit două proiecte la nivel naţional şi o multitudine de alte proiecte la nivel regional. Consider că beneficiile acestor proiecte ar putea fi mai bine observate dacă evaluarea ar fi mai eficientă. Mai mult, în momentul de faţă, o problemă care ar putea apărea este asigurarea cash flow-ului necesar etapelor de proiect. Dacă furnizorului i se întârzie plata mai mult de trei luni de zile, proiectul se poate închide. Mă aştept ca ministerele implicate să reglementeze finanţarea astfel încât totul să se finalizeze la timp.

Cu probleme similare s-au confruntat şi Cehia, Ungaria, Slovacia şi Polonia. Binenţeles, dacă au început mai devreme, sunt mai avansaţi. Pare a fi o problemă de strategie. Ar fi fost ideal dacă în România s-ar fi început măcar anumite proiecte pilot înainte de a se fi accesat aceste fonduri. Am fi putut identifica din timp eventualele probleme. Lipsesc şi acele direcţii de sănătate cu competenţe pe e‑Health la nivel regional. Fapt care menţine o diferenţă între nivelul regional, care ar fi putut fi folosit pentru programe pilot, şi cel naţional. Ca finanţare vorbim iarăşi de o lipsă; naţional sunt alocate undeva la 18 mil. euro, în timp ce local 1,2 mil. euro. Un nivel regional intermediar de 6-8 mil. euro ar fi fost mult mai bun. Mai ales că experienţa statelor dezvoltate demonstrează că aproximativ 90% din cazuri se rezolvă la nivel regional.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Johana Toma, redactor

Popularity: 20% [?]

Argumentele informatizării în sănătate au fost legate de creşterea volumului datelor medicale, de dezvoltarea sistemelor de asigurare şi de progresul cercetării. >>>

Noţiunea de e‑Health datează de peste cinci decenii. Iniţial, definea aplicaţiile informatice dedicate medicului practicant în cabinet, spitalului şi instituţiilor de asigurare medicală. Un exemplu din anii ’70, care prefigurează fişa electronică, este experimentul pentru cercetare oncologică al grupului german DOSAG, care a funcţionat la început prin colectarea datelor fişei clinice a bolnavilor de cancer după un format unic pentru toate spitalele membre.

Primele aplicaţii, interne

Primele aplicaţii de e-Health au fost interne, cu trei elemente: un computer central, o reţea internă de terminale, şi aplicaţia informatică.

La sfâşitul secolului XX, odată cu dezvoltarea PC-urilor şi a sistemelor de operare, aplicaţiile de e‑Health au devenit mai performante şi mai specifice: pentru cabinete individuale, pentru clinici şi spitale, pentru case de asigurări, pentru autorităţi. Au rămas însă aplicaţii interne, motiv pentru care ne confruntăm astăzi cu o problemă importantă legată de marea varietate de aplicaţii informatice care nu sunt interoperabile. Dezvoltarea telecomunicaţiilor din ultimul deceniu – a internetului şi a telefoniei digitale – precum şi digitalizarea echipamentelor medicale au schimbat înţelesul termenului de e-Health, adăugându-i o nouă dimensiune: conectivitatea.

Telemedicina

Aplicaţiile moderne de e-Health trebuie să fie interoperaţionale cu echipamentele medicale din interiorul instituţiilor sanitare, dar pot comunica şi cu aplicaţii şi echipamente aflate la distanţă, cu un cost foarte redus. Urmare a utilizării telecomunicaţiilor digitale, un nou domeniu se defineşte în informatica medicală, şi anume Telemedicina, respectiv modalitatea de transmitere şi comunicare a datelor medicale la distanţă.

În acest moment Telemedicina se axează cu preponderenţă pe domeniile de suport medical:

- Telemedicina de urgenţă, dedicată suportului serviciilor de ambulanţă

- Telemedicina de cooperare (aşa-numita “second opinion”)

- Asistenţa pacienţilor la domiciliu

Toate aceste dezvoltări au însă nevoie de datele generaţiilor anterioare de sisteme e-Health, între telemedicină şi e-Health existând o legătură indisolubilă, care asigură infrastructura corectă pentru cel mai mare avantaj al informatizării: partajarea informaţiilor între sistemele de sănătate publică şi privată.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

dr. Tudor Georgescu

Popularity: 19% [?]

Asociaţia PROREC România – Asociaţia Română pentru Evidenţa Electronică a Datelor Medicale a organizat un nou workshop cu tema Calitatea sistemelor EHR – viziunea dezvoltatorilor. EHR-QTN este un proiect de tip rețea tematică ce își propune să pregătească lumea medicală de pe tot cuprinsul Europei pentru o abordare sistematică și comparabilă în evaluarea și certificarea produselor eSănătate, în mod special a Sistemelor de Evidență Electronică a Datelor Medicale. Proiectul se încadrează în obiectivul 1.6 al celui de al doilea Apel pentru Programele CIP-ICT PSP: “Îmbunătăţirea Certificării produselor eSănătate”, îndeosebi cu referire la “cerinţele de calitate enunţate de EuroRec pornind de la cele mai bune practici”. Obiectivul principal al manifestării l-a constituit analiza aspectelor de ordin tehnic, economic şi legislativ cu privire la dezvoltarea sistemelor EHR în România.

Popularity: 28% [?]

Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Cercetare a lansat o nouă modalitate de accesare de fonduri în cadrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (ICT) din al şaptelea program cadru (PC7). PC7-  ICT 6 acoperă următoarele domenii:

* ICT 2009.2.1 Sisteme cognitive şi Robotica

* ICT 2009.4.1 Biblioteci digitale şi stocare digitală

* ICT 2009.5.3 Fiziologia umană virtuală

* ICT 2009.6.2 Perspective ICT pentru mobilitate

* ICT 2009.8.7 Aparate şi sisteme de scară moleculară

* ICT 2009.8.8 ICT inspirat din sistemele cerebrale

* ICT 2009.8.9 Coordonarea comunităţilor, a planurilor şi acţiunilor în cadrul iniţiativelor proactive FET

* ICT 2009.8.10 Identificarea unor noi direcţii de cercetare, evaluarea tendinţelor S&T la nivel mondial în domeniul ICT pentru noi iniţiative proactive FET

* ICT 2009.9.1 Cooperare Internaţională

* ICT 2009.9.2 Suplimentele pentru sprijin în cooperare internaţională pentru proiectele în curs de desfăşurare

Termen limită: 13 aprilie 2010, la 17.00.00 (Bruxelles, ora locală)

Buget indicativ: 286 de milioane EUR

Pentru mai multe informaţii şi documente-cheie necesare pentru pregătirea proiectului dumneavoastră, vă rugăm să vizitaţi:

http://cordis.europa.eu/fp7/dc/index.cfm?fuseaction=UserSite.cooperationDetailsCallPage&call_id=297

Popularity: 26% [?]