Medica Academica

Regis Lhomme a revenit pe piața românească la conducerea Amgen, după ce acum patru ani lăsa conducerea operațiunilor locale a Pfizer pentru Rusia. De asemenea, executivul a preluat și președinția ARPIM, asociația care reunește producătorii internaționali de medicamente inovatoare activi în piața locală.

– Cum ați regăsit piața farmaceutică românească după patru ani de absență  ?

– Există trei nevoi de bază pentru orice cetățean: siguranța, educația și sănătatea. Am plecat din România la mijlocul anului 2006, înainte de integrarea europeană, și, revenind într-o țară europeană mă așteptam ca sănătatea să fie reconsiderată și adresată corespunzător. Trebuie să spun că asta este cea mai mare dezamăgire a mea; există încă și mai multe probleme decât înainte și încă aceeași lipsă de transparență și predictibilitate. Pare că problemele sunt rezolvate “de pe o zi pe alta”, fără o viziune globală, iar soluțiile propuse nu fac decât să le amâne și nu să încerce găsirea unor soluții sustenabile.

– Cum ați aprecia evoluția pieței farmaceutice românești în această perioadă  ?

– Trendul este de scădere. Lipsa fondurilor, cumulată cu ultimele decizii lipsite de transparență ar putea face ca sistemul să ajungă într-o situație foarte proastă, principala consecință fiind accesul redus al pacienților la medicamente eficiente.

Cuvântul cheie este lipsa sustenabilității, generată de o serie de măsuri cu efecte negative cumulate.

Dacă prețul de referință pe clasă terapeutică va fi implementat în continuare, și clawbackul plus prețurile minime vor co-exista, piața românească nu va mai fi atractivă pentru lansarea unor produse inovative și va îngheța la nivelul actual. Consecința este creșterea decalajului dintre piața românească și cea din Europa și se va crea un adevărat zid între șansele la sănătate ale românilor și cele ale europenilor.

– Care sunt principalele obiective pe care le aveți la președinția ARPIM  ?

– Să creștem accesul pacienților la tratamente inovative, mai eficiente, mai bine tolerate și cost–eficiente. Să stabilim un parteneriat real cu autoritățile pentru a evita prăbușirea sistemului. Să-i convingem pe cei care fac politicile de sănătate că deciziile viabile și eficiente trebuie să aibă la bază trei principii: transparența, predictabilitatea și sustenabilitatea.

Să împărtășim tuturor stakeholderilor expertiza pe care o are industria farmaceutică pentru a stabili și transmite o viziune clară, capabilă să stabilizeze sistemul pe termen mediu și lung.

Supraviețuirea în piața farmaceutică e ca într-un montaigne russe; companiile farmaceutice se confruntă permanent cu provocări legate de factori externi din mediul social, economic și din cel politic.

– Care sunt principalele dificultăți pe care companiile farmaceutice trebuie să le depășească în momentul de față  ?

– Industria deja a contribuit foarte mult susținând această piață, în ciuda lipsei de fonduri. Devalorizarea leului a fost acoperită în trecut printr-un efort cifrat la 100 de milioane de euro anual. Medicamentele sunt livrate pacienților în ciuda unor arierate de 600 de milioane de euro. Într-un fel, industria a devenit banca sistemului, dar una care nu cere nicio dobândă, o bancă ce are ca principal obiectiv accesul pacienților la medicamente.

– Există opinii care susțin că actualul nivel al prescripțiilor pentru medicamente originale nu poate fi susținut de actualul buget al sănătății. Care este opinia dvs? Care ar trebui să fie raportul între generice și originale  ?

– Nu este adevărat. Pe de o parte utilizarea medicamentelor inovative crește calitatea vieții oamenilor și creează premisele pentru o națiune sănătoasă. Românii trebuie să repornească economia, și asta nu se poate face cu oameni bolnavi. Pe de altă parte, medicamentele inovative economisesc bani pentru sistem, pentru că țin pacienții departe de spitale și aproape de munca lor de zi cu zi. Ar trebui să începem să vorbim despre costurile bolii, mai degrabă decât despre prețul medicamentelor.

Nu există o competiție între originale și generice. Toate medicamentele generice au fost create, de fapt, din originale, după expirarea patentului acestora. Obiectivele în cercetarea medico-farmaceutică sunt descoperirea unor medicamente inovative și punerea lor pe piață. Din această perspectivă, privim în viitor și nu în trecut. Folosirea genericelor ar trebui să elibereze fonduri pentru a crește accesul pacienților la medicamentele inovative. Utilizarea genericelor în România este peste media europeană, conform raportului anual al EFPIA, deci nu există o problemă din această perspectivă. Nu văd nici o problemă în utilizarea genericelor atunci când acestea sunt disponibile. Problema principală este că sistemul românesc îi forțează pe medici să înlocuiască medicamente originale care nu au încă generice, deoarece sunt încă protejate de patent. Esența prețului de referință pe clasă terapeutică este, de fapt, blocarea accesului pacienților la aceste produse, care nu pot fi înlocuite.

– Cum ați descrie situația actuală a pieței farmaceutice? La ce vă așteptați pentru 2010  ?

– Impredictibilă. Industria a înțeles că România trece printr-o criză și menține accesul la medicamente cu toate că sunt datorii neplătite de 600 de milioane de euro. Oricum, ultimele evoluții amenință posibilitățile noastre de a susține în continuare piața fără să fim plătiți. Și asta nu are la bază numai motive financiare, ci și politici recente care “ucid” inovația și valoarea adăugată a inovării.

– CNAS a stabilit un nou sistem de compensare. Cum estimați impactul acestor decizii, atât pentru pacienți, cât și pentru piață  ?

Un acces scăzut al pacienților la inovație și calitate. Indirect, costuri suplimentare pentru sistem. O atractivitate redusă a pieței românești pentru produse inovative și pentru investiții.

– Ce măsuri ar trebui să adopte autoritățile pentru a încuraja investițiile străine în domeniu  ?

Să majoreze finanțarea prin atragerea unor fonduri suplimentare.

Să respecte și să dezvolte reglementări transparente pentru a crește predictibilitatea. Lista de compensate este blocată și nimeni nu poate spune când va fi actualizată, în ciuda numărului mare de molecule (peste 60) care au fost aprobate de Comisia de Transparență și a reglementărilor legale, care cer o actualizare rapidă.

Să colaboreze cu principalii stakeholderi (pacienți, farmaciști, medici, industrie) într-un mod onest și deschis înainte de a lua decizii cu impact direct asupra vieții și activității lor. România anului 2010 ar trebui să înțeleagă principalul beneficiu al democrației: deciziile trebuie luate pentru oameni și nu împotriva lor.

– Amgen a intrat pe piața românească într-un context dificil. De ce, care sunt provocările? Dar oportunitățile  ?

– Biotehnologia este una dintre industriile cu cel mai înalt nivel al investițiilor în cercetare-dezvoltare. Cercetarea farmaceutică este una din puținele industrii de înaltă tehnologie rămase în Europa. Este responsabilă pentru aproximativ 3,5% din totalul valorii adăugate în industria prelucrătoare și pentru 17% din totalul investițiilor în cercetare-dezvoltare. Statele Unite sunt lider pe plan mondial în domeniul biotehnologiei.

Comparativ cu principalii jucătorii din industrie, Amgen este o multinațională tânără care este pe piață de numai 30 de ani. Operațiunile la nivel global nu sunt larg răspândite. Cea mai mare parte a operațiunilor este concentrată în Europa și în Statele Unite. Compania este acum în stadiu de creștere și are în plan să deschidă mai multe subsidiare în America de Sud, Asia și Africa.

Principala platformă de cercetare dezvoltare este în Thousand Oaks, California. Până acum compania a ajuns la 17 000 de salariați și în 2009 a înregistrat venituri totale de 14,6 miliarde dolari.

– Cum vedeți potențialul pieței românești pe termen mediu și lung? Dar în domeniul studiilor clinice  ?

– Dacă toți stakeholderii vor sta la aceeași masă, înțelegând nevoile pacienților și ale pieței, va fi bine. România va avea o șansă pentru a reduce decalajul față de Europa. Dacă nu, mă tem că sistemul va intra în colaps, cu consecințe asupra vieții pacienților care vor avea nevoie de investiții mai mari pentru a se reveni cel puțin la situația din momentul de față. România are profesioniști excelenți, foarte bine pregătiți. Amgen este aici și pentru a investi foarte mult în acest domeniu al cercetării. Avem planuri mari, dar implementarea prin investiții viitoare depinde de capacitatea autorităților de a gândi și acționa pe termen mediu și lung. Nu este suficient să tai acum. Trebuie să construiești pentru viitor, și noi putem fi un partener al autorităților în interesul direct al pacienților, al sistemului de sănătate și al industriei.

Delia Budurca

Popularity: unranked [?]

Centrul Medical Unirea (CMU), unul din principalii furnizori de servicii medicale private, a înregistrat în primul semestru o creştere a veniturilor de 36%, pe fondul cererii sporite pentru serviciile de spital, dar și a creşterii numărului de clienţi din retail, deși contextul economic nu era cel mai favorabil. Compania va continua să se concentreze pe retail și pregătește noi investiții care vor deveni funcționale până la finalul anului, atât în Capitală, cât și în provincie, spune Sergiu Neguț, director general adjunct CMU.

Criza economică a găsit CMU cu centura de siguranță fixată: se realizaseră deja anumite investiţii care, chiar dacă segmentul de clienţi corporate era ameninţat cu o diminuare a creşterii, puteau fi utilizate pentru a răspunde nevoilor pacienților în retail, pe sistemul „fee for service” (plata per serviciu). „Fiind concentrați în primul rând pe serviciile oferite abonaților, recent am ajuns la concluzia că dacă vrem să dezvoltăm acest segment trebuie să adăugăm noi servicii pentru a le asigura un pachet cât mai complex, dar ne-am dat seama că anumite dezvoltări fie nu vor putea fi impuse în majoritatea pachetelor decât ca nivel de discount, fie nu vor exista destui pacienți astfel încât să dezvoltăm specialitatea până la un anumit nivel. Am realizat că trebuie să forțăm dezvoltarea în retail ca să ne adresăm unei populații mai mari”, explică Sergiu Neguţ. Întâmplător, între timp a început și declinul economic care a diminuat rata de creştere a segmentului corporate. ”Ne-am dezvoltat mult orientându-ne pe segmentul de retail – în doi ani și jumătate am crescut de zece ori. Chiar dacă sunt mulți care spun că puterea de cumpărare a populației scade, deși suntem într-o perioadă dificilă economic, avem niște creșteri foarte mari”, afirmă Neguţ. Potrivit acestuia, explicația este legată de faptul că așteptările pacienților din clasa medie nu sunt îndeplinite de sistemul public, puternic afectat de criza economică şi de mediatizarea anumitor incidente regretabile din spitalele de stat.

Încă un spital și două policlinici în Capitală

Pentru noile investiții programate în perioada următoare în Bucureşti şi provincie, CMU a alocat un buget de 30 de milioane de euro.  În condiţiile în care Maternitatea “Regina Maria” a avut un succes peste aşteptări, ca şi Spitalul de chirurgie acută „Arcul de Triumf”, CMU a planificat deschiderea în urmatorul an a unui nou spital în nordul Capitalei. În 2010 vor fi deschise două noi policlinici, care vor include şi unităţi CMU Kids. „Acum doi ani am deschis prima policlinică specializată CMU Kids și am constatat că și în această zonă e loc de dezvoltare și e nevoie de mai multe policlinici. Încercăm să ne organizăm astfel încât în cadrul acestor policlinici să existe și centre de excelență pe anumite specialități”, explică Sergiu Neguţ. Valoarea acestei investiții depăşeşte două milioane de euro. „Este o primă etapă de dezvoltare, care nu epuizează bugetul de 30 mil. euro. Mai avem proiecte pe care urmează să le dezvoltăm în Bucureşti și în țară, atât de achiziții – așa cum am achiziționat participații la clinici din Cluj, Constanţa, Bacău, Ploiești, unde CMU e prezent – dar și de investiții green-field”, spune Neguţ.

Compania vizează dublarea suprafeței policlinicii “Pasteur” din Cluj și introducerea de noi specialități medicale, modernizarea laboratorului din Ploiești prin achiziția de echipamente mai avansate și deschiderea unei clinici la Brașov, care va avea partea de in-patient, out-patient şi partea de investigaţii puternic integrate.

„Prioritatea în prezent este să ne asigurăm că dăm în folosință noile capacități în 2010. În următoarele şase luni o să ne menținem rata de creștere și focusul pe retail pentru că această conjunctură economică nu ne permite să fim optimiști cu privire la segmentul corporate”, explică Sergiu Neguţ.

Mai mulți medici se orientează către sistemul privat

Una dintre tendințele manifestate recent în sistemul de sănătate este migrarea medicilor cu reputație din sistemul public către cel privat, în condițiile în care acum câțiva ani era dificil să convingi un medic să renunțe la postul din sistemul public, cadru profesional de care se simțea legat, ne spune reprezentantul CMU. „Tot mai mulți medici cu recunoaștere vin la noi și ne spun: la stat eu nu mai pot să fac ceea ce cred că aș putea realiza pentru pacienții mei, nu mai am condiții, cred că m-aș gândi să vin la voi, dar mi-ar mai trebui echipamente pe care să fac anumite tratamente pe care m-am specializat în ultimii ani când am fost în străinătate, de exemplu. Venim în întâmpinarea lor și încercăm să acoperim o serie de nevoi medicale în mediul privat, pe care baza materială de la stat nu le mai poate oferi”, spune Neguţ.

Pe lângă migraţia în străinătate, mai accentuată în 2010, specialiştii migrează și dinspre orașele mici către cele mari și către Bucureşti, în special, și, mai nou, din Republica Moldova către România. „Mă îngrijorează ce se întâmplă în orașele mici şi în spitalele județene din orașele care nu sunt centre universitare. În mediul privat, care reprezintă până la 10% din piața serviciilor medicale, nu va fi o problemă să atragem personalul de care avem nevoie de la stat, dar presiunea din zonele care au foarte puțin de oferit e îngrijorătoare”, afirmă oficialul CMU. Un medic din sistemul privat este plătit, în funcţie de experienţă şi poziţie, cu un salariu care variază între 500 şi 10 000 de euro.

Concentrare pe piaţa serviciilor medicale private

Piața serviciilor medicale private este în prezent foarte fragmentată, explică Sergiu Neguţ, primii zece furnizori de servicii acoperind 40% din piață: „În sistemul privat va continua tendința de concentrare. Mă aștept ca în câțiva ani să avem doi-trei jucători mari care să acopere o parte mai mare a pieței, fie prin achiziții, fie prin dezvoltarea agresivă pe segmente noi. Întotdeauna vor exista clinici de familie, dar treptat clinicile mari, cu multiple locații, cu acoperire foarte bună, cu servicii complexe, cu servicii de nișă, vor avea mai multe resurse ca să-şi ducă dezvoltarea mai departe”.

Pasul următor în sistemul privat este de-a articula o ofertă coerentă și integrată, astfel încât „să nu mai fie prea multe segmente în care, ca acum, să nu poți alege decât Viena, München sau spitalele de stat”. Pe de altă parte, investiţiile multiple în zona privată prezintă un risc major pentru că urmăresc replicarea unor modele care au funcționat până în prezent. O condiție a succesului, consideră Sergiu Neguț, este evaluarea nevoilor care vor apărea ulterior și nu a celor deja satisfăcute, pentru a nu se ajunge la supraofertă.

Raluca Băjenaru

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Popularity: unranked [?]

Cuvântul „spițerie” poartă în el o întreagă lume, cu savoarea ei, de pe vremea când „farmacie” era un neologism – străzi cu piatră cubică, trăsuri, pălării și bastoane, dar și ideea de poțiune miraculoasă. Realitatea, însă, înaintează, limba își așează cuvintele în muzeu, iar vechea spițerie înseamnă astăzi un magazin modern din care farmacistul îți alege medicamentele de pe rețetă, ambalate și branduite după toate regulile marketingului.

Farmaciștii care au lucrat o viață în domeniu mai prepară încă rețete după prescripții magistrale, însă recunosc că meșteșugul se va pierde o dată cu ei. Tinerii absolvenți de farmacie nu știu să citească astfel de rețete, iar noile farmacii nici măcar nu mai au receptură. Medicii care continuă să prescrie rețete magistrale aparțin în principal anumitor specialități, cum ar fi ORL și dermatologie și au în spate zeci de ani de carieră.

„Numărul medicilor prescriptori de reţete magistrale este extrem de redus şi din cauză că există multe variante industriale de tratament şi e mai comod să le folosească”, spune Dumitru Lupuliasa, președintele Colegiului Farmaciștilor din România (foto).

Spirtul de oase, eficient pentru reumatism

Fascinat de vremea „spițeriilor”, farmacistul Ioan Bobaru a trans-format Farmacia Faltis din Brăila într-un mic muzeu, recondiționând mobilierul care datează de la mijlocul secolului 19 și păstrând ustensilele folosite chiar de farmacistul Ioan Faltis, cel care a înființat farmacia, în 1894 – matrița pentru bule supozitoare și pilularul. Farmacia funcționează în același imobil de acum peste o sută de ani, iar Ioan Bobaru vrea să își atragă clientela nu doar prin rețetele preparate, ci și prin atmosfera aparte a locului.

În prezent, rețetele magistrale „nu depășesc 2-3% din activitatea farmaceutică și ca valoare și ca pondere a activității, comparativ cu acum 20-30 de ani, când ponderea preparatelor de acest gen era mult mai mare”, ne spune Ioan Bobaru. „Potrivit unor statistici, în prezent cele mai bine vândute medicamente sunt Algocalminul ca produs românesc și Nurofenul, ca produs de import. Înainte, cel mai vândut medicament în România era preparat pe baza unei formule magistrale – un sirop care scădea febra la copii pe bază de piramidon”, explică farmacistul.

În farmacia Faltis se mai prepară medicamente ale căror prescripţii medicale datează de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi care sunt foarte eficiente. „Dacă farmacistul se implică și vrea să nu fie un simplu comerciant, are din terapeutica medicală câteva specialități care nu sunt acoperite de produsele tipizat-standardizate. De exemplu, afecțiunile reumatice – deși sunt vreo 30-40 de produse  de medicație topică, pentru uns, ambalate, tipizate, acestea nu satisfac toți bolnavii de reumatism. Eu fac un produs cu foarte mare căutare în Brăila pe care l-am descoperit în arhiva farmaciei Faltis. Bolnavii au încercat Voltaren, Diclofenac, Tramal – și cel mai bine se simt cu «spirtul de oase» pe care eu îl prepar”, spune Ioan Bobaru. Formulele magistrale pentru afecţiuni ORL, oftalmologice, contra căderii părului sunt foarte eficiente, iar pentru anumite boli de piele, cum ar fi psoriazis sau vitiligo, prescripţiile magistrale dau rezultate mai bune decât medicamentele tipizate. În plus, sunt mult mai ieftine. În ceea ce priveste colaborarea farmacistului cu medicii, contează încrederea pe care acesta le-o inspiră, astfel încât să îi încredinţeze o reţetă magistrală. „Dacă tu ca farmacist, oricât de bine pregătit ai fi, nu ai in spate un medic care să îţi prescrie reţetele magistrale, rămâi cu ele nevândute”, este de părere Ioan Bobaru. ”Sunt medici de peste 40 de ani care au trăit perioada dinainte de Revoluţie, când prescripţia magistrală era o salvare pentru că nu se găseau alte medicamente.”

Meşteşug aflat la ultima generaţie

Din păcate, meşteşugul se va pierde în 10-20 de ani, odată cu dispariţia medicilor şi a farmaciştilor care îl cunosc. „Nu e de perspectivă”, spune resemnat Ioan Bobaru, al cărui fiu a terminat Facultatea de Farmacie cu doi ani în urmă şi este şeful unei farmacii în Bucureşti. „Nu e așa încântat să preia din meșteşug pentru că e o muncă aparte. El are avantajul că oricând poate să preia formulele din mers, dar nu am citit în discuțiile cu el că abia așteaptă să se întoarcă la Brăila și să învețe tehnica preparării medicamentelor”, ne mărtuiseşte farmacistul.

Deşi conştient că ştiinţa preparării reţetelor magistrale se va pierde, Ioan Bobaru vrea ca pacienţii să îşi aducă aminte de farmacia Faltis ca de un loc unde se prepară leacuri de pe vremea bunicilor. „Farmaciile cele mai puternice sunt cele cu valoare de vânzări mare, dar lumea nu îşi va aminti de ele. Eu vreau ca lumea să-și aducă aminte că atunci când aveau copilul de șase săptămâni veneau la farmacie și le făceam eu o soluție pentru cojițele de pe pielea capului, așa cum oamenii își aduc aminte că acum 70 de ani veneau cu bunicii de mână, la «domnu’ doctor Faltis» şi le făcea ceva de râie, de exemplu. Oamenii ăştia îşi mai aduc aminte şi acum că, fiind copii, se uitau în vitrină la un acvariu cu peşti cât aşteptau să îşi ia reţeta”, spune Ioan Bobaru.

Raluca Băjenaru

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Popularity: unranked [?]

Raluca Băjenaru

Sistemul de compensare pe clasă terapeutică va face ca peste 90% dintre medicamentele generice comercializate pe piaţa locală să fie mai ieftine, explică Dragoş Damian (foto), preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). În opinia sa, utilizarea medicamentelor generice ar putea aduce la bugetul din sănătate, până la sfârşitul anului, economii cifrate la 400 de milioane de lei.  >>>

In piaţa farmaceutică din România, în perioada 2005- -2009, cota de piaţă a medicamentelor generice a scăzut cu aproape 10 puncte procentuale, de la 33%, în 2005 la 24,5%, în 2009. În număr de unităţi contracţia a fost şi mai accentuată, de la 77,5% din piaţă, în 2005 la 64%, în 2009. Astfel, anul trecut, medicamentele originale ajunseseră să deţină 75,5% din totalul pieţei farmaceutice – valoric şi 26% – cantitativ. Conform ultimelor date ale companiei de cercetare şi studii de piaţă Cegedim, valoarea pieţei locale de medicamente este de 2,01 miliarde de euro, cu o creştere de 2,2% în perioada aprilie 2009 – martie 2010 faţă de perioada similară anterioară.

“Într-o ţară unde se spune că bugetul alocat cheltuielilor este redus şi finanţarea deficitară, concretizate în datorii de peste 500 milioane de euro în sistem, este ironic ca ponderea consumului de medicamente generice, reprezentând o alternativă de tratament la aceeaşi eficienţă şi calitate, să scadă” spune Dragoş Damian, care este şi directorul general al Terapia Ranbaxy.

Comparativ, în statele din regiune, ponderea genericelor în valoarea totală a pieţei este mult mai însemnată: 60% în Polonia (2004), 44% în Republica Cehă (2008), 40% în Lituania (2005), 37% în Ungaria (2009) şi 32% în Slovacia (2010). Anul trecut, în Germania, cota de piaţă înregistrată de medicamentele generice a fost de 62%.

În Cehia, dar şi în alte state europene, precum Italia sau Spania, consumul de generice este încurajat de către autorităţi prin oferirea de stimulente medicilor şi farmaciştilor care prescriu sau recomandă utilizarea acestora.

“Medicamentul generic reprezintă o soluţie mai ieftină nu numai pentru bugetul alocat sănătăţii, ci şi pentru pacient. Pacientul plăteşte mai puţin din buzunar pentru un medicament care îi oferă acelaşi confort, aceeaşi calitate şi eficienţă terapeutică”, spune Dragoş Damian, adăugând că, potrivit studiilor realizate, peste 60% dintre medicamentele vândute în România pe bază de prescripţie şi care ar beneficia de compensare sunt cumpărate din buzunar. Motivele sunt fie faptul că pacientul nu are acces la medic, fie este trimis din spital să cumpere acel medicament, fie acceptă să plătească această sumă.

Accesul dificil al genericelor pe piaţă, principalul impediment

Scăderea cotei de piaţă a medicamentelor generice este produsă, în primul rând, de accesul dificil pe piaţă al medicamentelor generice, consideră preşedintele APMGR. “Din momentul în care un medicament generic este înregistrat durează 90 de zile până la obţinerea preţului. Alte ţări, precum Ungaria şi Slovenia, eliberează preţul în aceeaşi zi în care se obţine autorizaţia de punere pe piaţă. În cele 90 de zile, dacă medicamentul este primul generic după expirarea patentului, statul nu reuşeşte să facă economii prin utilizarea lui. Medicamentul generic ar scădea automat nivelul de referinţă, banul public plătit pentru medicament”, explică Dragoş Damian.

Intrarea mai agresivă în terapie a unor medicamente mai noi, inovative, dar şi suprareglementarea din sistem sunt alte motive pentru care ponderea medicamentelor generice a scăzut în piaţa farmaceutică. “În ultimii doi ani au apărut legi după legi, fiecare având drept scop să o corecteze pe cea de dinainte. Fiecare ministru care venea vroia să doboare tot ceea ce a încercat predecesorul lui să facă, şi aceste schimbări perturbă medicamentele de volume mari, cum sunt genericele”, spune preşedintele APMGR.

Pentru susţinerea pieţei de generice şi asigurarea accesului pacientilor la medicamente mai ieftine, produsului generic care solicită intrarea pe piaţă ar trebui să i se acorde preţ într-o singură zi. “Producătorul trebuie să aibă toate condiţiile pentru a aduce medicamentul pe piaţă, să ştie când primeşte preţul, care este acesta, care va fi comparaţia cu celelalte produse, pentru că altfel nu ştie exact dacă vrea sau nu să lanseze acel medicament”, explică Damian.

Alte modalităţi de creştere a accesului pacienţilor la medicaţie sunt eliminarea barierei prescripţiei pe moleculă şi stoparea suprareglementărilor din sistem. “Medicul este obligat să prescrie pe moleculă, şi atunci şansele ca pacientul să primească un produs scump, pentru care va plăti din buzunar, sunt foarte mari. Ideea e ca medicul să prescrie brandul medicamentului – care poate fi un brand generic – şi în farmacie pacientul să se bucure de o coplată mai mică”, spune preşedintele APMGR.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Popularity: 4% [?]

Raluca Băjenaru

Iulian Popescu, directorul Centrului pentru Managementul Serviciilor din Sănătate (CMSS), consideră că sistemul sanitar funcţionează din inerţie, în derivă, fără o strategie şi un management profesionist, iar descentralizarea şi managementul privat în spitale pot fi oportunităţi importante pentru eficientizare.

– Aţi deţinut funcţii importante în sistemul sanitar public, dar de câţiva ani aţi ales să activaţi în sistemul privat. Cu ce se ocupă CMSS ?

– De cinci ani lucrez în sistemul privat unde am fondat o firmă, Centrul pentru Managementul Serviciilor de Sănătate, care oferă, aşa cum se poate observa chiar din titulatură, servicii profesionale de management sanitar. CMSS grupează angajaţi profesionişti şi acoperă în primul rând competenţele medicale, dar şi economice şi juridice ale managementului sanitar.

– Care sunt, mai concret, ariile în care acţionaţi ?

– O să încep cu serviciile de analiză şi de audit al codificării clinice ICD 10-AM. Aşa cum este cunoscut, serviciile pentru bolnavii acuţi din România sunt finanţate prin sistemul DRG. Noi oferim servicii complete de prevalidare a cazurilor, audit al codificării, analize şi rapoarte care permit managementului spitalului să-şi maximizeze performanţa şi acurateţea codificării şi, implicit, a finanţării primite de la Casele de Asigurări. Salariaţii de la CMSS au fost instruiţi şi sunt certificaţi internaţional ca şi codificatori clinici profesionişti. După ştiinţa mea, suntem singurii în România cu aceste certificări.

În al doilea rând, avem pachete informatice şi aplicaţii software care oferă personalului care se ocupă cu codificarea clinică în spitale tot suportul pentru o operaţiune de calitate. Unele dintre softurile noastre sunt unice pe piaţa românească, CMSS având exclusivitate de la partenerii noştri din Australia, HIMAA.

În al treilea rând, oferim cursuri pentru codificarea clinică. De-a lungul timpului, CMSS împreună cu HIMAA – lider mondial în codificarea clinică – au pregătit peste 1700 de persoane în România prin cursuri de scurtă durată.

CMSS a lucrat în proiecte de realizare a strategiei de dezvoltare a serviciilor medicale la nivelul unor judeţe din ţară împreună cu Consiliile Judeţene, ajutându-le să facă faţă preluării unor spitale, de exemplu.

Ne-am gândit şi la accesarea Fondurilor Europene şi am aplicat, împreună cu alţi parteneri pentru fonduri nerambursabile, proiecte aflate în acest moment în derulare.

Nu în ultimul rând, suntem pregătiţi să intrăm în competiţia pentru a prelua managementul unui spital public din România.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Popularity: 4% [?]

Delia Budurcă

Echilibrul dintre costuri, calitate și siguranță este principala provocare în managementul spitalicesc, a declarat în cadrul unui interviu în exclusivitate acordat Medica Academica Ronald Reed, președinte și director general al Spitalului Mercy din orașul american Iowa, un spital privat cu 235 de paturi.

Cred că totdeauna trebuie păstrat echilibrul între costuri, calitate și siguranță. Dacă te uiți la procentul din PIB cheltuit pentru sănătate și la calitate, și poți evalua rezultatele prin indicatori ca mortalitatea și morbiditatea, pentru un spital individual poți compara costurile spitalului tău cu ale altora similare, și calitatea serviciilor oferite”, a explicat Ronald Reed.

Pornind de la indicatorii de sănătate din România și evaluându-i unul după altul, se pot identifica și prioritiza exact problemele care trebuie să fie adresate, iar un bun punct de pornire, în opinia specialistului american, ar putea fi cancerul cervical, unde țara noastră se află în cele mai defavorabile statistici din Europa.

Specialistul american distinge trei aspecte diferite ale oricărui sistem de sănătate, și anume: procentul populației acoperite, finanțarea și cum este livrată sănătatea. “În SUA pot spune că furnizăm îngrijire medicală aproape tuturor persoanelor, există modalități de finanțare și publice și private, iar sistemul de furnizare e mai mult privat, dar există și entități publice. Reforma Obama extinde acoperirea asigurărilor cu 17 milioane de americani, în principal adulți, aflați sub nivelul de sărăcie. Costurile reformei sunt ridicate, 1 000 miliarde de dolari”, a punctat Reed. Referindu-se la România, el a precizat că acoperirea sistemului social de asigurări – pentru toți românii – e un punct pozitiv, însă procentul din PIB cheltuit pentru sănătate, de 3,2%, este mult mai redus decât în alte state europene. Pentru comparație, în SUA cheltuielile cu sănătatea ajung la 16% din PIB, iar în statele din UE se cheltuiesc 10 – 10,5% din PIB.

Specialistul american a precizat că oferta spitalelor private ar trebui să fie luată în considerare și în România, și a apreciat că descentralizarea este o oportunitate pentru eficientizare și pentru ca spitalele să servească mai bine nevoile comunităților locale. De asemenea, a remarcat „calitatea oamenilor, bine educați și deschiși”.

Spitalul privat Mercy din Iowa are 235 de paturi și se deservește, alături și de alte spitale, o regiune cu o populație de 330.000 de persoane. Colaborează cu 12 clinici de îngrijire primară, dar colaborarea nu este exclusivă.

Pentru a eficientiza activitatea spitalul a organizat și un serviciu de call center, care primește 4000 de apeluri pe an. “E un serviciu non‑stop, e foarte util pentru că elimină drumurile și consulturile inutile. Nu utilizăm asistente medicale, ci medici tineri, asistenți ai unor mari profesori, pentru a evalua și discuta cu pacienții”, spune directorul spitalului Mercy.

Ronald Reed s-a aflat în România în cadrul unui program organizat de Guvernul SUA. A avut întâlniri la București și Cluj-Napoca cu manageri de spital, medici, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, studenți.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Popularity: 4% [?]

Delia Budurcă

Piața de distribuție traversează o perioadă dificilă, unele voci spun că este vorba de cea mai gravă criză de după Revoluție, care s-ar putea solda inclusiv cu falimentul a două dintre primele zece companii din aceast domeniu. Deși pe acest domeniu activează până la 200 de companii, primele 20 concentrează peste 80% din întreaga piață. >>>

Pentru Farmexim, una dintre companiile din Top 5, pentru anul 2010 cuvântul de ordine este consolidarea. “Politica noastră numărul unu pe 2010 nu e cifra de afaceri, cota de piață e secundară, principalele priorități sunt clienții și recuperarea datoriilor. Pentru acest an ne-am bugetat o creștere de 15% a cifrei de afaceri, suntem în grafic. Nu mă interesează locul I, vreau un business solid”, a declarat Ovidiu Buluc, fondatorul și președintele Farmexim, în cadrul unui interviu acordat revistei Medica Academica. Compania a aplicat o strategie de optimizare a portofoliului de clienți, reducând numărul de farmacii cu care lucrează de la 3500 la 2800 încă din cursul anului trecut. “La 700 de clienți am renunțat, din diferite motive, în 2009. Am anticipat încă de anul trecut că anul 2010 va fi mai greu decât 2009, ceea ce s-a adeverit”, punctează președintele Farmexim. Compania și-a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 835 – 840 de milioane de lei, şi mizează pe o marjă de profit net de 2 -2,5%.

Principala problemă a momentului pentru piaţa de distribuție e cea a banilor, în condiţiile prelungirii termenelor de plată pentru medicamentele compensate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate către farmacii, din toamna anului trecut. “În ultimele șase luni din 2009 n-am mai primit nici un ban de la Case, distribuitorii au trebuit să plătească furnizorilor și au mărit presiunea pe farmacii. Pe 2010 s-au asigurat bani numai pentru primele șase luni”, spune Ovidiu Buluc.

În aceste condiții dificile, producătorii de medicamente, primii în lanțul de livrare al medicamentelor, dar și ultimii care-și încasează banii, pun o presiune sporită pe distribuitori.

Viorel Vasile, președintele Asociației Distribuitorilor din România (ADIM), spune că se așteaptă la falimente în eșalonul de sus al companiilor din distribuția de medicamente: “În viitoarele trei luni vor fi în faliment sau insolvență între 30-35% din farmacii și o parte din distribuitori, inclusiv unul-doi distribuitori din Top 10. Ne afectează în mod direct falimentul farmaciilor, pentru că sunt bani pierduți, din ce în ce mai mulți. Am constatat în ultimul timp teama producătorilor vizavi de falimentul distribuitorilor, ceea ce generează o stare de tensiune generalizată și de presiune asupra noastră și, plecând de aici, modificarea condițiilor comerciale. Deși declarativ spun că au preluat noile termenele de plată, presiunile pentru plăți sunt permanente. Consider că există o ruptură între atitudinea producătorilor și realitatea care există în piață”.

Deși încearcă să transfere o parte din presiune către farmacii, aceasta se face astfel încât cota de piaţă să fie cât mai puţin afectată. “Transferăm o parte din presiune către farmacii, dar în același timp vrem să și rămânem într-o relație comercială cu farmaciile. Este cea mai gravă criză din sistem de după 1989. Companiile farmaceutice își văd doar interesul propriu, s‑au schimbat mult în relație cu distribuitorii. Anterior ne întâlneam, discutam, făceam strategii, acum nu-i mai interesează decât încasările și plățile. Pe unii nu-i mai interesează nici vânzările”, spune șeful ADIM.

Florin Chirculescu, director operaţional al distribuitorului Farmaceutica Remedia, care deţine şi o reţea de peste 50  de farmacii, spune că piaţa de distribuţie se află la răscruce: “Blocajul financiar este cea mai gravă problemă a momentului, la care se adaugă şi modificările legislative, respectiv introducerea preţului de referinţă pe clasa terapeutică; se adaugă revenirea injectabilelor oncologice în circuit închis. Spre deosebire de anii anteriori -  în care exista un partener de discuţii în Ministerul Sănătăţii, odată cu criza economică – şi mai ales criza financiară cronică a sistemului de sănătate, nu mai există dialog sau negociere cu autorităţile”. Portofoliul de clienţi se restrânge de la o lună la alta, multe farmacii intrând în insolvenţă. “Pentru un distribuitor sunt mai importante decât orice altceva asigurarea resursele financiare şi portofoliul de produse. Probabil că vor fi şi distribuitori care vor merge pe zero profit”, punctează oficialul Remedia.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Popularity: 8% [?]

Gabriela Niculescu

Cegedim România

Este parte a grupului francez Cegedim, are trei divizii, respectiv Cegedim Dendrite- oferă servicii customer relationship management (CMR) pentru companiile farmaceutice, Cegedim Strategic Data, specializată în servicii de primary research, patient research, promovare, comunicare şi follow-up pentru companiile farmaceutice, şi Cegedim Customer Information, specializată în date de vânzări şi prescriere, targeting şi profiling pentru companiile farmaceutice.

Cegedim Strategic Data, divizia specializată în servicii de primary research and patient research a grupului francez Cegedim, a lansat la sfârșitul lunii mai PROMOtestTM un produs destinat evaluării și monitorizării activităților de marketing ale companiilor farmaceutice.

Produsul, de tip share of mind (analiza percepției pozitive a unui brand prin studii de piață, n.red.), unic pe piața locală de profil, permite monitorizarea atât a activităților de marketing și de promovare a medicamentelor, cât și evaluarea echipelor de vânzări pe baza aprecierilor consumatorilor, respectiv a specialiștilor din sănătate, a medicilor şi a farmaciștilor.

“Este un serviciu pentru zona de marketing a companiilor farmaceutice prin care se poate oferi o imagine a impactului activităţilor realizate pentru promovarea produselor. Nu este o unitate de măsurare a numărului de vizite pe care le fac echipele de marketing medicilor sau a numărului de simpozioane organizate de companie, ci a imaginii care rămâne în mintea medicilor şi a cotei pe care o are fiecare produs din această imagine”, a declarat Cristina Dumitru, director Business Unit Cegedim Strategic Data.

Produsul PROMOtestTM permite companiilor să câștige timp prețios obținând un feed-back rapid, înaintea celui reflectat în vânzări, şi să își eficientizeze costurile în zona promovării, să își îmbunătățească strategiile de vânzare și să își crească capacitatea mesajelor și a mixului de marketing.

”De aceste răspunsuri depinde în mod hotărâtor eficiența unei campanii de promovare și, în final, însăși valoarea vânzărilor, iar aflarea lor în timp real permite ajustarea din mers a strategiei de campanie. Principalul avantaj oferit de PROMOtestTM îl reprezintă furnizarea cu precădere a unor unor informaţii de tip cantitativ care ajută producătorii de medicamente la poziționarea eforturilor de promovare în raport cu cele ale competiției”, au explicat reprezentanții Cegedim România la lansarea produsului.

Astfel, recunoașterea spontană de care se bucură fiecare companie în rândul grupului țintă și a locului ocupat în memoria medicilor și a farmaciștilor pot fi mai ușor de cuantificat.

În același timp, medicii și farmaciștii au posibilitatea de a-și exprima gradul de apreciere pentru anumite produse sau a eforturilor de promovare depuse de către firmele producătoare.

Canalele de promovare monitorizate prin studiul PROMOtestTM sunt reprezentate de vizitele reprezentanților medicali, de mostrele de medicamente, de simpozioane și congrese, trimiteri poștale și studii clinice. Eşantionul de specialişti pe care se efectuează studiul acoperă cele mai importante 20 de specialităţi medicale: Medicina de familie, Farmacişti, Ginecologie, Medicină internă, Pediatrie, Anes-tezie şi Terapie intensivă, Cardiologie, Neurologie, Otorinolaringologie, Psihiatrie, Boli infecţioase, Dermato-venerologie, Diabetologie, Endocrinologie, Gastroenterologie, Oncologie medicală, Ortopedie, Pneumoftiziologie, Reumatologie, Recuperare medicală, Urologie.

Cercetarea va cuprinde aproximativ 6 800 de medici şi de farmacişti, anual, reprezentativi la nivel național.

Produsul va fi disponibil trimestrial, prima analiză aferentă primelor trei luni ale acestui an urmând să fie distribuită gratuit companiilor farmaceutice care au fost prezente la lansarea studiului.

Sursa de eșantionare o reprezintă baza de date a Cegedim, OneKeyTM, cea mai cuprinzătoare listă cu personalul specializat din domeniul sănătății atât din România, cât și din lume.

PROMOtestTM are o marjă de eroare de ± 3%. Modul de eșantionare asigură un grad ridicat de capilaritate, fiind un mix între tipul de localitate şi cele nouă regiuni – aşa cum sunt ele definite în metodologia de lucru a Cegedim, metodologie aplicată în toate studiile şi analizele realizate pentru România.  <<<

Gabriela Niculescu

Popularity: 8% [?]

Compania SYSWARE SYSTEMS INTEGRATION a fost înfiinţată în ianuarie 1999, concretizând planurile de extindere în Balcani ale companiei mamă, ALTEC SA, unul dintre liderii din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor din Grecia. >>>

Pentru a putea oferi cel mai bun răspuns la cerinţele din ce în ce mai înalte ale pieţei din România, SYSWARE furnizează tehnologii de ultimă oră, prin parteneriate cu cei mai importanţi producători din domeniul hardware, software şi al telecomunicaţiilor, astfel încât să fie îmbunătăţite performanţele de afaceri ale clienţilor săi.

Contând pe nivelul înalt de pregătire al echipei sale de profesionişti în domeniul IT&C şi pe experienţa acumulată atât de firmă, cât şi de compania mamă din care face parte, SYSWARE pune întotdeauna la dispoziţie soluţii competitive astfel încât să fie satisfăcute cerinţele chiar şi ale celor mai exigenţi clienţi, indiferent de gradul de complexitate a proiectului.

Compania acoperă prin departamente specializate o gamă completă de activităţi, de la analiza şi proiectarea soluţiilor până la livrarea şi instalarea echipamentelor, efectuând inclusiv training, mentenanţă şi service on site.

SYSWARE SYSTEMS INTEGRATION îşi desfăşoară activităţile sub un control strict al calităţii, sistemul calităţii implementat de companie fiind certificat în conformitate cu ISO 9001:2000, ISO 27001, ISO 14001, OHSAS 18001.

Portofoliul companiei a crescut de la an la an, atât în ceea ce priveşte numărul de proiecte îndeplinite cât şi numărul de clienţi.

Advertorial

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Popularity: 6% [?]

În condițiile în care majoritatea spitalelor de stat se plâng de datorii și de lipsa banilor pentru spirt și comprese sterile, un spital dintr-un oraș muncitoresc își construiește heliport, tratează pacienți care vin cale de trei județe și își permite să plătească medici cu până la 8 000 de lei lunar. Vara, vin studenți francezi să facă practică aici. Iar profitul anual atinge două milioane de euro. Se întâmplă în România, la Moinești.

“Este spitalul care de cinci ani nu mai are datorii. Iar de doi ani de zile, de când legea ne permite, constituim fondul de dezvoltare, din care cumpărăm aparatură”, spune Adrian Cotîrleț, directorul spitalului din ultimii zece ani. În 2001 datoriile ajungeau la 40% din bugetul spitalului. Acum, bugetul se cifrează la 7,2 milioane de euro (30 de milioane lei), și profitul bate două milioane de euro. Iar adresabilitatea se întinde și în județele învecinate; numai 18% dintre pacienții externați sunt din Moinești, diferența fiind pacienți care provin din alte localități, inclusiv Piatra Neamț, Bacău sau Focșani. În total, are 23 000 de externări anual.

Cum a ajuns un spital trist dintr-un oraș muncitoresc să funcționeze ca o bună afacere? Omogenitatea și durabilitatea echipei de conducere e prima condiție, spune directorul spitalului. De nouă ani este aceeași echipă de management, de la directorul de spital, directorul medical, de îngrijire, la șeful compartimentului financiar și la directorul de resurse umane. Apoi, pentru un act medical de calitate este nevoie de îndeplinirea a trei condiții: un personal de calitate, bine pregătit profesional – cu lucrări acceptate și prezentate la congrese internaționale –, o dotare tehnico-materială foarte bună, respectiv aparatură și instrumentar medical, și, în al treilea rând, de condiții hoteliere pentru confortul pacienților.

Banii din afara sistemului

“Ne plac banii din afara sistemului, pentru că pe cei din sistem se bat foarte mulți. O existență bună a unui spital nu poate fi asigurată din sistemul de sănătate românesc; îți asigură supraviețuirea, dar plusul apare din accesarea de fonduri de la administrația locală, fonduri europene, proiecte de cercetare etc.”, spune Adrian Cotîrleț.

Spitalul din Moinești are un Departament de cercetare acreditat de Academia de Studii Medicale și de Autoritatea Națională de Cercetare Științifică. Spitalul este inclus într-un proiect de telemedicină în valoare de 6 milioane de euro, finanțat prin FP7, care urmează să fie implementat în nouă spitale românești, câte unul în fiecare din cele opt regiuni de dezvoltare, la care se adaugă spitalul Sf. Ioan din Capitală.

Tot cu bani europeni, în cadrul unui proiect de 800 000 de euro, a fost modernizată și maternitatea, în 2007.

În curs de finalizare se află un proiect de 1,4 milioane de euro, prin care s-a reabilitat și dotat cu aparatură un ambulatoriu de specialitate prin Programul Operațional Regional (PORUM). Administrația locală, Consiliul Județean Bacău și spitalul au contribuit fiecare pentru amenajarea unei noi Unități de Primiri Urgențe, de 700 mp, proiect care urmează să fie finalizat în septembrie.

Un alt proiect spectaculos cel puțin prin nume, chiar dacă nu foarte costisitor – 300 000 de euro- este un heliport care urmează să fie finalizat în acest an. Proiectul pune spitalul din Moinești pe harta europeană a heliporturilor. Primăria a alocat un teren de 3500 mp în spatele spitalului, iar studiul de fezabilitate este finalizat.

Un parteneriat care s-a consolidat în timp și care s‑a dovedit profitabil a fost cel realizat cu organizații non-guvernamentale din diferite state – Norvegia, Olanda, Italia, Elveția – sau globale, precum “Medici fără frontiere”, care s-au implicat atât în aprovizionarea cu medicamente, dar și în proiecte punctuale, precum reabilitarea spălătoriei spitalului.

Studenți din Franța, în practică la Moinești

Spitalul a dezvoltat în timp o serie de parteneriate cu spitale din Franța – între care Spitalul din Chartres – care presupun schimburi de experiență și stagii de pregătire ale personalului în ambele sensuri. Vara, studenți francezi de la Chartres vin să facă practică la Moinești. “Nu luăm mulți, serii de câte patru, în total 12 studenți, pentru că vrem să ne ocupăm bine de ei”, explică dr. Adrian Cotîrleț. Spitalul asigură cazarea și masa studenților. Adresabilitatea spitalului a crescut, managementul bun și-a arătat roadele și medicii au început să caute să vină aici. “Dacă acum vreo câțiva ani trebuia să mă rog de ei, să caut, acum eu îmi pot permite să aleg. Un medic primar cu cinci gărzi pe lună semnează pe statul de plată 8 000 de lei. Am pornit de la ideea că medicul trebuie recompensat și apreciat pentru munca lui, și am mers întotdeauna, în grila stabilită de lege, pe maximum”, explică Adrian Cotîrleț politica de personal.  Cum de se poate la Moinești și în foarte multe alte locuri, nu? Principala problemă este lipsa de continuitate la nivelul conducerii spitalelor. Câți ani îi trebuie unui manager ca să dovedească că e bun și poate administra cu succes un spital? “Eu aș da fiecărui manager o perioadă de grație de minimum trei ani de zile. Iar ca să facă performanță are nevoie de cinci ani”, apreciază managerul Spitalului de Urgență de la Moinești.

Delia Budurcă, redactor șef

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Popularity: 14% [?]