Medica Academica

Criza forţează autorităţile să ia măsuri de reformă profundă în sistemul medical. Preşedintele CNAS vorbeşte despre despre cost – eficienţă în sănătate, despre matricizarea cheltuielilor prin ghidurile de diagnostic şi tratament, despre definirea pachetului bazal de servicii medicale. Şi, cu optimism, despre prioritatea numărul unu a momentului, informatizarea sistemului, care se aşteaptă să fie gata la mijlocul anului viitor.

– Aţi fost pentru doi ani directorul Spitalului Judeţean Ilfov. Ce aţi înţeles, acolo, despre sistem ?

– A fost o experienţă care m-a ajutat foarte mult în formarea mea ca manager de sistem. Atunci am înţeles prima oară despre acest sistem ce înseamnă subfinanţarea lui şi că are nevoie de reforme profunde. Dincolo de toate discuţiile din ultimii ani referitoare la reformă, în realitate, din păcate, nu s-au luat măsurile de profunzime care trebuiau luate demult.  Pe vremea aceea am avut o colaborare foarte  bună cu Consiliul Judeţean, aşa am înţeles că această colaborare este foarte importantă. Datorită Consiliului Judeţean am reuşit să ţin acel spital pe linia de plutire. În momentul în care am înţeles acel lucru, şi prin prisma faptului că eram şi consilier general la primăria Capitalei, am fost şeful comisiei de negociere cu ministrul Eugen Nicolăescu, şi după îndelungi discuţii am reuşit să-l conving să facă proiectul pilot de la Bucureşti cu descentralizarea spitalelor. A fost un proiect de succes şi dovedeşte că descentralizarea spitalelor poate reprezenta un prim pas foarte important în reformarea sistemului sanitar.

– Avem 460 de spitale. Când spuneţi descentralizare accentuată, la ce fel de spitale vă gândiţi ?

– Sunt poate două modalităţi, una mai accentuată, în care toate spitalele trec la comunitatea locală, şi o a doua, în care doar spitalele de urgenţă, cele clinice şi institutele rămân în subordinea Ministerului Sănătăţii. Trebuie să ai o plasă de siguranţă în caz de cataclism, război, e vorba de securitatea naţională. Şi atunci poate că pare mai fezabil să se facă în doi paşi. Grosso modo, probabil că putem vorbi de descentralizarea a 400 de spitale, aproximativ, pentru că spitalele de urgenţă, judeţene şi clinice şi institutele sunt cam în jur de 80‑100, deci 400 s-ar preta. Vreau să fie foarte clar că descentralizarea nu înseamnă să închidem spitale. Comunitatea locală este cea care va decide că doreşte să se implice şi cât poate, pentru că este posibil ca de unele spitale din anumite comunităţi nici să nu mai fie nevoie.

– Criza a împins sistemul undeva la limitele sale. Consideraţi că vă obligă – pe dvs. autorităţi – să luaţi măsuri rapide ?

– Sistemul de sănătate are două mari puncte de presiune, doi mari consumatori: pe de-o parte, spitalele, pe de alta, consumul de medicamente. Anul acesta, 2010, are şi o parte bună şi una rea. Partea rea este că suntem într-o criză financiară profundă, şi aici nu vorbim numai de sistemul sanitar, partea «bună», între ghilimele, este că în momente de criză eşti obligat să adopţi nişte măsuri de reformă reală. Şi atunci eu am toată speranţa că anul acesta procesul de descentralizare cel puţin va începe, dacă nu cumva vor fi făcuţi paşi importanţi.

– Tot din acest pachet de măsuri de reformă reală vorbim şi de pachetul minim ?

– Pachetul minim reprezintă serviciile medicale bazale, minime, pe care, la un moment dat, sistemul unui stat şi le poate permite să le ofere populaţiei. În realitate, acest pachet nu a putut fi definit cu exactitate până acum dintr-un motiv foarte simplu: niciodată nu au fost eliberate ghidurile de diagnostic şi tratament care permit matricizarea tehnică a sistemului, în primul rând, care, de aici, se transformă în matricizare financiară.

Aceste ghiduri trebuie făcute de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Colegiul Medicilor, şi am avut discuţii cu dl. ministru şi l‑am rugat frumos şi mi-a promis că va reprezenta şi pentru dânsul o prioritate, pentru că odată cu elaborarea ghidurilor de diagnostic şi a protocoalelor de tratament vom putea să spunem un lucru foarte simplu: este subfinanţat sistemul sanitar? Şi dacă este subfinanţat, cu cât? Căci noi nu ştim valoarea cu care este el în momentul ăsta subfinanţat. Şi al treilea lucru, cel mai important, este că vom putea defini pe baza acestor protocoale pachetul bazal de servicii. Acum, în realitate, pachetul bazal de servicii coincide cu pachetul maximal.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Interviu realizat de Delia Budurcă

Popularity: 46% [?]

Nu o să mai fie un an mai bun de a profita de criză decât 2010. E ultima oportunitate în sănătate, cel puţin în viitorul apropiat şi previzibil. Pentru că, în 2010, încă o mai avem.

Dacă în alte domenii criza economică a curăţat piaţa de companiile slabe, în sănătate puţinătatea veniturilor şi ineficienţa cronică a folosirii lor a împins sistemul, uriaşul cu picioare de lut, nereformat de decenii, lăsat baltă de medici şi asistente, cu spitale insalubre, fără feşe şi dezinfectante, la limita subzistenţei.

Până acum măsurile privind reorganizarea în sănătate s-au lăsat aşteptate. Au fost numai povestite aşa, la televizor, ca să ne mai obişnuim cu ele, să nu ni se pară că o să plătim mult 5 lei consultaţia la medic, o dată pe an, când ne ducem, deşi tot noi plătim lună de lună, ani de zile, zeci de lei, şi nu beneficiem de nici un serviciu. Ba mai luăm şi medicamentele fără reţetă, fără compensare, direct din farmacie. S-a vorbit de coplată, descentralizare, pachet minim, asigurări private, pachet minim de servicii, ghiduri de diagnostic, marea informatizare. Sistemul moare, dar se predă greu. Acum, criza e o oportunitate. Poate singura.

Vinovaţi nu mai sunt autorităţile, partidele, managementul defectuos, ci un inamic neaşteptat, invizibil, dur şi inflexibil, care a venit aşa, ca o tornadă, şi a păpat toate resursele.

Între timp, sistemul privat a crescut încet, cu resurse puţine, parcă nebăgat în seamă. Trece acum prin prima fază de consolidare. Deja avem actori notorii, tranzacţii de zeci de milioane de euro, reţele naţionale, fonduri de investiţii care se bat să preia părţi din piaţa locală. Acum nu e mare, dar creşte. Şi va fi mare. În numai câţiva ani.

În farma nu prea mai e loc. Deja, primele 20 de companii ţin 80% din piaţă. Apetit de consolidare mai e, dar nu prea mai e cu ce să fie potolit. În schimb în zona serviciilor medicale lucrurile sunt încă la început. E loc destul.

Medicina va începe din nou să fie o afacere bună. Şi aşa şi trebuie să fie. Pentru că la medicină trebuie să intre vârfurile unei generaţii. Pentru că din Facultăţile de medicină trebuie să iasă specialişti, oameni capabili să însănătoşească oameni. Să lupte cu boli necruţătoare, cu diagnostice implacabile, să adauge ani speranţei noastre de viaţă, cea mai mică din Europa. Să ne scoată din statisticile ruşinoase privind decesele evitabile, mortalitatea infantilă, incidenţa tuberculozei şi a hepatitelor.

Conform statisticilor, 50 000 din cele 250 000 de decese dintr-un an sunt decese evitabile.

Practic, unul din cinci români moare cu zile.

Până când?

Delia Budurcă

redactor șef

delia.budurca@tarus.eu

Popularity: 30% [?]

Guvernul spaniol  susţine interzicerea fumatului în locurile publice. Fumatul va fi interzis în toate spaţiile publice închise, inclusiv în barurile şi restaurantele care au mai puţin de 100 metri pătraţi, unde în prezent  fumatul este permis.  De asemenea, Guvernul intenţionează să renunţe şi la existenţa actualelor spaţii de fumat. Însă acest proiect de lege, care urmează să treacă prin Parlament în prima jumătate a anului 2010, se confruntă  deja cu o puternică opoziţie din partea companiilor de catering. (British Medical Journal)

Popularity: 28% [?]

Institutul Naţional de Sănătate şi Excelenţă Clinică (NICE) din Marea Britanie a făcut un apel public pentru ca oamenii care se întorc la muncă după o lungă perioadă de pauză să primească mai mult sprijin. Costurile anuale asociate absenţelor de lungă durată sau generate de boli ajung la aproape 100 de miliarde de lire sterline (112 miliarde euro), conform datelor centralizate de instituţia britanică. NICE a publicat un ghid cu posibile soluţii pentru diminuarea numărului de persoane care îşi întrerup activitatea pentru o perioadă îndelungată de timp din motive de sănătate. Ghidul prezintă şi modalităţi concrete de susţinere a celor care se reîntorc în câmpul muncii. (British Medical Journal)

Popularity: 24% [?]

În urma unui apel făcut către populaţie, în luna noiembrie a anului trecut peste 11 000 de persoane s-au înscris în programul donatorilor de organe din Marea Britanie. Deşi numărul persoanelor posibili donatori a ajuns la 17 milioane, acesta este considerat încă un număr destul de mic de către NHSBT (Autoritatea pentru Sânge şi Transplant), deoarece reprezintă numai  28% din populaţia ţării. Instituţia britanică a lansat un nou un apel către populaţie pentru creşterea numărului de persoane care doresc să fie înscrişi în programul donatorilor potenţiali de organe. (British Medical Journal)

Popularity: 25% [?]

Forumul European al Pacienţilor are un nou site dedicat pacienţilor, www.eu-patient.eu. Organizaţia umbrelă a coaliţiilor naţionale şi pan-europene ale pacienţilor cu diverse afecţiuni a îmbunătăţit structura celei mai importante unelte ale sale de comunicare online. Preşedintele organizaţiei, Anders Olauson, a declarat: “Accesul rapid la informaţie relevantă, de calitate,  devine din ce în ce mai important pentru noi şi pentru pacienţii pe care îi susţinem. Rezultatele noilor cercetări precum şi oportunităţile de terapie sunt vitale acum”. Website-ul reflectă viziunea centrată pe pacient, pe accesul la îngrijiri echitabile, de calitate, în întreaga Europă. (J.T)

Popularity: 25% [?]

Agenţia Naţională de Siguranţă a Pacienţilor din Marea Britanie a cerut spitalelor să analizeze situaţia medicilor care stau foarte departe de spitalul unde lucrează, şi cât de mult timp le ia acestora să răspundă unui apel de urgenţă. Acest apel a fost determinat de o serie de incidente survenite în afara orelor de muncă a personalului sanitar, dar care ar fi putut avea drept cauză inclusiv distanţa foarte mare parcursă  de medici până la spital. Într-unul din cazuri, un pacient a decedat şi din cauza faptului că medicul şi anestezistul au venit foarte târziu, în condiţiile în care locuiau la 60 km de spital. Alte studii, centralizate într-o bază de date la nivel naţional, au arătat că 13 pacienţi au avut de suferit datorită faptului că medicii nu au putut veni la timp pentru a le acorda îngrijrile necesare. Una din cauzele deteriorării stării lor de sănătate era distanţa prea mare parcursă de medici până la spital. Cu toate acestea, nu este stabilit explicit faptul că distanţa ar fi fost un factor determinant pentru decesul vreunui pacient. Totuşi, anumite incidente au fost raportate ca având drept principală cauză distanţa prea mare parcursă de medici. Personalul vizat este reprezentat de infirmiere, moaşe, obstetricieni, chirurgi, anestezişti şi radiologi. Consultanţii au precizat că în mod normal aceste tipuri de personal ar trebui sa stea la o distanţă de spital de cel mult 30 de minute sau mile sau, dacă nu, să negocieze cu angajatorul un contract astfel încât această situaţie să nu pericliteze starea pacienţilor. (British Medical Journal)

Popularity: 24% [?]

Consiliul Internaţional al Asistentelor (International Council of Nursing – ICN) a anunţat lansarea reţelei ICN Telenursing cu prilejul unei conferinţe de e-Health din Luxemburg. Membrii noii reţele vor colabora cu Societatea Internaţională pentru Telemedicină şi Grupul de lucru pe e-Health şi Telenursing pentru a promova tehnologiile de telehealth în rândul asistentelor din întreaga lume. David Benton, CEO al reţelei nou formate, a declarat faptul că “ICN  îşi propune să pregătească asistentele pentru a putea utiliza noile tehnologii de telehealth şi telenursing. Aceasta le permite să îşi trateze pacienţii de oriunde şi oricând. Este un demers de bază în medicina şi nursingul secolului 21”. Mai mult, leaderii în telenursing din SUA şi Canada, Loretta Schlachta-Fairchild, Lois Scott, Diane Castelli şi Robert Pyke au agreat faptul că “telenursingul este o competenţă pe care o vor dobândi toate asistentele în viitorul apropiat. Telenursingul oferă acces fără precedent la îngrijire, asigurând posibilitatea de a exporta nursingul oriunde în lume, tocmai pentru a îmbunătăţi sistemul global de sănătate”. Consiliul Internaţional al Asistentelor este o federaţie fondată în 1899 ce cuprinde 133 de asociaţii naţionale de asistente medicale reprezentând milioane de practiciene din întreaga lume. (J.T.)

Popularity: 25% [?]

Cercetătorii de la Universitatea din Florida au creat şi testat mai multe variante de utilizare ale unui nou senzor, care poate fi utilizat de la monitorizarea nivelului de glucoză al diabeticilor din aerul expirat până la detectarea unor substanţe din salivă, considerate ca fiind indicatori ai cancerului de sân, conform ScienceDaily. Rezultatele sunt promiţătoare, în special pentru că senzorul poate fi produs pe scară largă cu un cost redus, deoarece foloseşte o tehnologie similară producţiei de cipuri pentru telefoanele mobile.  În ediţia IEEE Sensors Journal, cercetătorii arată că integrarea dispozitivului într-un sistem wireless poate detecta glucoza din aerul expirat, ceea ce face din acest dispozitiv unul din cele mai non-invazive sisteme existente. Astfel, ar putea fi înlocuite glucometrele clasice, care presupun o înţepătură în deget. Cercetătorii americani testează senzorul şi pentru detectarea pH-ului respiraţiei, procedură care poate ajuta astmaticii să identifice şi să trateze mai bine atacurile de astm.

Alte versiuni ale senzorului au fost testate pentru depistarea indicatorilor de cancer de sân prezenţi în salivă, precum şi a agenţilor patogeni din apă sau din alte substanţe. Ca şi glucometrele standard, testerele de pH şi de cancer există deja, dar adeseori sunt incomode, sunt scumpe sau obținerea rezultatului necesită mult timp. De exemplu, tehnica obişnuită pentru măsurarea pH-ului respiraţiei presupune ca pacientul să sufle într-un tub 20 de minute pentru a strânge suficient aer condensat pentru o măsurătoare. Având o dimensiune de 100 de microni, senzorul studiat este destul de mic astfel încât umezeala unei singure expiraţii este suficientă pentru a evidenţia pH-ul sau concentraţia de glucoză în mai puţin de cinci secunde. Senzorul lucrează comparând reactivitatea unor substanțe – apă, salivă, aer condensat – cu un nitrit de galiu utilizat pe scată largă în sistemele de amplificare din telefoanele mobile. Dacă testele vizează cancerul, substanţa este un anticorp sensibil la anumite proteine care sunt considerate substanţe marker pentru cancer. Cipul costă 20 de cenţi, dar întregul pachet împreună cu aplicaţiile pentru transmiterea informaţiilor wireless ajunge la 40$. Însă producţia de serie ar putea reduce la jumătate acest cost. (D.B.)

Popularity: 27% [?]

Potrivit unei analize a Erste Group, acţiunile companiilor farmaceutice din Europa Centrală şi de Est ar putea reintra în atenţia investitorilor spre sfârşitul acestui an, deoarece, spre deosebire de titlurile companiilor din sectoare economice ciclice, sunt mai rezistente la impactul încetinirii creşterii economice.

Potrivit analiştilor Erste Group, sectorul medical şi producătorii de medicamente generice sunt printre cele mai bune opţiuni de investiţie. Între recomandările de cumpărare ale analiştilor Erste se numără companiile farmaceutice Richter, Egis şi Krka, în timp ce pentru Antibiotice, Biofarm şi Bioton este recomandată păstrarea acţiunilor. Potrivit raportului, piața farmaceutică locală va creşte anual cu 7% în perioada 2009-2014, ca urmare a efectelor crizei economice şi a suprataxării impuse de autorităţi. (D.B.)

Popularity: 26% [?]